17 April 2009

Cântecul din ploile de demult

"Scoase din context, ideile dvs. sunt absurde."
Tocmai din cauza asta vă rog să citiţi şi contextul.

Ce-ar fi să fie iarnă şi noi să ne ţinem de mână?

Mai ştii când ascultam atâta Emeric Imre încât am uitat să mai plecăm acasă?

"La noapte ne certăm definitiv,
Ne despărţim în mici felii de pâine,
Şi ne urâm acum, fără motiv,
Să ne-mpăcăm fără motive mâine."
(Bună varianta rea-Emeric Imre)
Mai ştii când mi-am agăţat rochia când am lăsat-o pe bătrâna aceea să treacă în faţă?
Sau când ţi-ai pierdut cheile şi agenda în aceeaşi zi?
Mai ştii când te-am trimis după îngheţată deşi afară ploua şi tu mi-ai adus şi o crenguţă înflorită de tei?
Mai ştii când m-am dus în toiul nopţii să îţi cumpăr pastile deşi era iarnă, întuneric şi locuiam în cartierul acela sinistru?

Mai ştii când mi-ai spus prima dată că mă iubeşti?

Mai ştii ziua în care nu m-am mai întors?

Mai ştii ziua în care ai hotărât să dispari?

Mai ştii?

"Când ai să te-ntorci într-o vară, mult prea mult frig voi avea în priviri. Am meritat toată răzbunarea, însă mult prea mult te-ai răzbunat."

No comments:

Post a Comment

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare