toate-s noi şi nouă toate

s-au ivit planuri mari, pe neaşteptate, la un ceai de patru ore. sunt oarecum pe jumătate oriunde m-aş afla în această perioadă, dar poate e un lucru firesc şi poate că doppelgangerul meu o să mi se alăture în cele din urmă. asta e ceea ce îmi trebuia după ce o poveste interesantă s-a încheiat, după ce doi ani au existat două indicatoare permanente pe care le-am urmat orbeşte. aveam nevoie de noi direcţii. sunt doar lucruri spre care mă îndrept, fără să-mi fac vreun ţel din asta. o iau ca pe o parte a vieţii mele pe care trebuie să o trăiesc pentru a reveni, pe de o parte, la omul care acum trei ani de zile privea altfel viaţa. şi sunt sigură că voi reuşi.

îmi tot spun că prezentul este aici, că din orice clipă am libertate de a face orice schimbare îmi doresc. şi-o trăiesc, pur şi simplu, ca pe o certitudine. mă bucur de călătorie, destinaţia mi-e oricum necunoscută.