23 October 2011

parcă am plecat de undeva şi nici eu nu ştiu de unde. şi parcă aş vrea să mă întorc, dar nu-mi amintesc nimic

"făcusem o alegere şi, cum spune Kierkegaard, alegerea mă făcea pe mine ceea ce eram".

despre tine n-am scris. refuz să scriu şi acum. am plecat din bucureşti, fără niciun bagaj. bilet întreg, de data asta. undeva, cu câteva luni în urmă, se terminase ceva. nu-ţi mai face nimeni nicio reducere. doi ani de zile m-am întors în aceeaşi bucătărie în care, uneori, nu am ştiut cum să primesc oamenii. şi în care, de alte ori, am băut cele mai bune ceaiuri şi cele mai bune cafele cu cei mai buni prieteni. bucureştiul e plin de pungi goale şi frunze uscate. de oameni din ce în ce mai încotoşmăniţi cărora nu le mai vezi chipurile. e plin de tot soiul de muzici care se aud din nenumărate cluburi, terase şi baruri. e plin de amintiri, de oameni, de programări şi decizii. de ceea ce alegem să ne facă fericiţi. de ceea ce am ales să mă facă fericită. de cărţi. bucureştiul e plin de cărţi şi de locuri frumoase de unde poţi cumpăra cărţi. de oameni în care am încredere la întâmplare fără să-mi mai pun întrebări şi care, suprinzător, a doua zi sunt tot lângă mine. bucureştiul nu mai e plin de regrete şi bucureştiul e plin de aprecieri. bucureştiul e plin de oameni care au venit aici din alte ţări şi au rămas. au venit dintr-un bucureşti al lor din care lipsea ceva şi au găsit aici ceea ce noi mergem să căutăm în altă parte. bucureştiul e plin de ore târzii, de sticle de bere, de vin şi de jim beam. e plin de schimbări şi oameni care nu se trezesc dimineaţa decât din cauza unei alarme setată greşit. nu mai ştiu de ce e plin bucureştiul, dar parc-a mai dispărut din rele.

No comments:

Post a Comment

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare