paşi către nicăieri

ne-am pierdut în sfaturi zilele acestea, în paşi către nicăieri, într-un trecut de care niciunul dintre cunoscuţi nu poate să se despartă, nici chiar eu. ne-am pierdut în lucrurile pe care ni le spunem reciproc pentru a ne face să mergem mai departe, mirându-ne, în acelaşi timp, de optimismul celor care au reuşit. uite ce spune bellow:

"Aş fi putut adăuga, cum îmi trecuse deja prin cap, că unii oameni găsesc satisfacţia în a fi. (Walt Whitman: "E de-ajuns doar să fii! Ajunge doar să respiri! Bucurie! Bucurie! Pretutindeni bucurie!"). A fi. Alţii se mulţumesc să devină. Oamenii care-şi trăiesc viaţa din plin au parte de toate noroacele. Cei care devin sunt foarte ghinionişti şi sunt mereu un pachet de nervi. Cei care devin nu fac altceva decât să caute explicaţii şi să ofere justificări pentru cei care sunt, în vreme ce aceia care sunt declanşează astfel de explicaţii".

în unele zile devin, în altele zile sunt.