abbadon

azi ar putea fi joi si, totusi, e miercuri, e ora trei, de ce nu insa si patru, de ce nu insa prea devreme sau prea tarziu cand ar putea, de fapt, sa se petreaca totul acum? azi as putea fi aici, si totusi, nu sunt, azi as putea fi in alta parte, dar nu sunt nicicum, as putea fi si as putea sa nu fiu, mintea mea ar putea sa fie odihnita si nu e, ochii mei ar putea privi larg deschisi si nu sunt, eu nu sunt, eu nu cred ca sunt, eu nu inteleg nimic. nu se face liniste si parca nici nu-mi pasa desi spre liniste tind si mi-e frica sa nu ma pierd in neliniste asa ca nu stiu nimic, nu fac nimic, indraznesc si nu indraznesc, obosesc, apoi o iau de la capat. multumesc si nemultumesc, as putea fi fericita azi, dar nu sunt, as putea fi trista azi, de ce nu si maine, as putea zambi insa ca acum doua veri sau nu, nu-mi amintesc si-mi amintesc, nu pricep si nu pricep, oare altcineva intelege mai mult, cu siguranta. de ce spui multumesc si pleci. degeaba spui multumesc si ramai. sunt doua borcane cu dulceata in frigider, doua, nici mai mult, nici mai putin, a plouat si ar fi putut sa nu ploua, nimic nu pare sa aiba sens cand totul e mai plin de inteles ca niciodata, mi-a fost frig, dar ar fi putut sa nu-mi fie, la metrou n-am fost eu in timp ce tocmai eu am mers patru statii cu metroul fiindca a plouat cand ar fi putut sa nu ploua. nu vad nimic dincolo de suflet, azi nu vad nimic dincolo de oase, de mai bine de douazeci de ore am alergie, mi-a fost rau si ar fi putut sa nu-mi fie, am dormit si as fi putut sa raman treaza, as fi putut sa citesc, sa incep si sa termin textul, dau totul la schimb pe un documentar cu brancusi fiindca e brancusi si a existat si ar fi putut sa nu existe, dar ce bine ca a fost, nu inteleg, nu ma inteleg, nu te inteleg, nu inteleg nimic in vreme ce inteleg totul perfect, abator industries e un sound cel putin straniu, dar imi plac, trebuie sa-i vezi live, ce intelegem noi din asta, absolut nimic, fiindca azi e miercuri, dar ar fi putut sa fie marti.